Sick Industrial Companies Act (SICA): Definiție și obiective

Ce este Sick Industrial Companies Act (SICA)?

Sick Industrial Companies Act din 1985 (SICA) a fost o parte cheie a legislației care se ocupă de problema bolii industriale rampante în India. Actul Sick Industrial Companies Act (SICA) a fost adoptat în India pentru a detecta companiile neviabile („bolnave”) sau potențial bolnave și pentru a ajuta la renașterea lor, dacă este posibil, sau la închiderea lor, dacă nu. Această măsură a fost luată pentru a elibera investițiile blocate în companii neviabile pentru utilizare productivă în altă parte.

Înțelegerea Legii companiilor industriale bolnave (SICA)

Actul Sick Industrial Companies Act (SICA) a fost adoptat în 1985 pentru a aborda o problemă cronică din economia indiană: boala industrială.

Actul definea o unitate industrială bolnavă ca fiind una care exista de cel puțin cinci ani și a suferit pierderi acumulate egale sau depășind întreaga sa valoare netă la sfârșitul oricărui exercițiu financiar.

Cauzele bolilor industriale

Sick Industrial Companies Act (SICA) a identificat o serie de factori interni și externi responsabili pentru această epidemie. Factorii interni din cadrul organizațiilor au inclus managementul defectuos, supraestimarea cererii, locația greșită, proiectul slab implementare, extindere nejustificată, extravaganță personală, eșec de modernizare și management deficitar al forței de muncă relatii. Factorii externi au inclus criza energetică, deficitul de materii prime, blocajele infrastructurii, facilitățile de credit inadecvate, schimbările tehnologice și forțele pieței globale.

Boala industrială și economia

Boala industrială larg răspândită are un impact asupra economiei în mai multe moduri. Poate duce la pierderea veniturilor guvernamentale, blocarea resurselor limitate în unitățile bolnave, creșterea neperformanței activele deținute de bănci și instituții financiare, creșterea șomajului, pierderea producției și săraci productivitate. SICA a fost implementat pentru a rectifica aceste consecințe socioeconomice adverse.

Legislația și prevederile SICA

O prevedere importantă a SICA a fost înființarea a două organe cvasi-judiciare – Consiliul pentru Industria și Reconstrucție Financiară (BIFR) și Autoritatea de Apel pentru Reconstrucție Industrială și Financiară (AAIFR). BIFR a fost înființat ca un consiliu de vârf pentru a conduce la gestionarea problemei bolilor industriale, inclusiv revigorarea și reabilitarea unităților potențial bolnave și lichidarea companiilor neviabile. AAIFR a fost înființată pentru a audia contestațiile împotriva ordinelor BIFR.

Abrogarea Legii companiilor industriale bolnave

SICA a fost abrogată și înlocuită de Legea de abrogare a companiilor industriale bolnave (dispoziții speciale) din 2003, care a diluat unele prevederi SICA și a astupat anumite lacune. O schimbare esențială a noului act a fost că, pe lângă combaterea bolilor industriale, acesta și-a propus să reducă incidența în creștere, asigurându-se că companiile nu au recurs la o declarație de boală doar pentru a scăpa de obligațiile legale și pentru a obține acces la concesii din partea financiară instituţiilor.

Abrogarea SICA a intrat în vigoare la 1 decembrie 2016. A fost complet abrogată, în parte, deoarece unele dintre prevederile sale s-au suprapus cu Legea Companiilor din 2013. Legea Companiilor a inclus crearea Tribunalului Național pentru Dreptul Societăților (NCLT) și a Tribunalului Național de Apel pentru Dreptul Societăților (NCLAT). NCLT poate audia cazuri legate de administrarea unei companii, fuziuni și reabilitari de companii, printre alte aspecte. La autoritatea NCLT se adaugă Codul de insolvență și faliment din 2016, care prevede că procesele de insolvență corporativă pot fi inițiate înaintea NCLT.