Ce este Neuroeconomia?

Ce este Neuroeconomia?

Neuroeconomia încearcă să lege economia, psihologia și neurologia pentru a obține o mai bună înțelegere a procesului decizional economic. Fundamentele teoriei economice s-au format pe baza presupunerii că nu vom descoperi niciodată complexitățile minții umane. Cu toate acestea, odată cu progresele tehnologice, neuroștiința a produs metode pentru analiza activității creierului.

Înțelegerea Neuroeconomiei

Fundamental pentru studiul neuroeconomiei este necesitatea de a umple anumite lacune din teoriile economice convenționale. Luarea deciziilor economice, bazată pe teoria alegerii raționale, sugerează că investitorii vor evalua în mod obiectiv riscul și vor reacționa în modul cel mai rațional, dar tratează funcționarea interioară a minții factorului de decizie ca o cutie neagră care depășește sfera economică Anchetă.

Economia comportamentală a încălcat această barieră prin aplicarea unor perspective de la psihologie la cazurile în care oamenii nu par să urmeze teoria alegerii raționale economice sau să optimizeze utilitate. Neuroeconomia încearcă să facă următorul pas studiind relațiile dintre deciziile economice și fenomenele observabile din creierul animal sau uman. O perspectivă asupra mecanismelor care conduc persoanele pot contribui la o mai bună previziune a viitorului economiei.

De exemplu, istoria a arătat perpetuarea activelor bule și, ulterior, crize financiare. Neuroeconomia oferă informații despre motivul pentru care oamenii ar putea să nu acționeze pentru a optimiza utilitatea și a evita dificultățile financiare. De obicei, emoțiile influențează profund procesul de luare a deciziilor. Creierul reacționează adesea mai mult la pierderi decât la câștiguri, care pot stimula un comportament irațional. În timp ce răspunsurile emoționale nu sunt întotdeauna suboptimale, rareori sunt în concordanță cu conceptul de raționalitate. Pe măsură ce neuroeconomia devine mai dezvoltată, domeniul de studiu arată potențialul de a îmbunătăți înțelegerea mecanismelor care influențează luarea deciziilor.

Neuroeconomia este, de asemenea, strâns legată de domeniul economie experimentală. Cercetarea neuroeconomică constă în mare parte din studii observaționale în care subiecților umani sau animale li se oferă unul sau mai multe seturi de opțiuni, în timp ce cercetătorii să observe, să măsoare și să înregistreze variabile variabile fiziologice sau biochimice înainte, în timpul și / sau după ce alegerile sunt făcute sau direct controlate experimente în care cercetătorii modifică chimic sau electromagnetic funcția creierului unor subiecți și apoi compară alegerile făcute prin tratament și control subiecte.

Cercetătorii în neuroeconomie folosesc instrumente precum imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia cu emisie de pozitroni (PET) pentru a observa fluxul și activitatea sângelui în diferite regiuni ale creierului și teste de sânge sau salivă pentru a măsura neurotransmițătorul și hormonul niveluri.

Domenii de studiu pentru Neuroeconomie

Neuroeconomia poate fi împărțită în trei domenii centrale de studiu: alegerea intertemporală, luarea deciziilor sociale și luarea deciziilor sub risc și incertitudine.

Alegerea intertemporală

Alegerea intertemporală este procesul prin care oamenii decid ce și cât să facă în diferite momente. Oamenii apreciază diferit bunurile economice în momente diferite, iar alegerile făcute la un moment dat influențează alegerile disponibile altora. Studiile neuroeconomice din acest domeniu urmăresc să înțeleagă modul în care activitatea creierului și chimia ar putea influența preferința timpului și impulsivitatea.

Luarea deciziilor sociale

Studiile de luare a deciziilor sociale raportează rezultatele teoria jocului- alegeri bazate pe implicarea mai multor subiecți care interacționează cu observații ale creierului și ale activității neuronale. Teoria jocurilor aplică modele matematice de conflict și cooperare între factorii de decizie raționali și inteligenți. Studiile neuroeconomice privind alegerea socială s-au concentrat asupra modului în care aspectele încrederii, corectitudinii și reciprocității în deciziile sociale sunt legate de funcția creierului.

Luarea deciziilor sub risc și incertitudine

Studiile de luare a deciziilor sub risc și incertitudine descriu procesul de alegere dintre alternative în cazul în care rezultatele sunt fixe, dar variază în funcție de distribuțiile de probabilitate care pot sau nu să fie cunoscute de factorii de decizie. Aceste studii analizează modul în care preferința de risc, aversiunea față de risc și pierdere și informațiile incomplete asupra deciziilor sunt reflectate în creier și sistemul nervos.

Întrebări frecvente despre neuroeconomie

De ce este neuroeconomia utilă pentru afaceri?

Neuroeconomia este utilă afacerilor, deoarece explorează procesele cerebrale care stau la baza luării deciziilor. De exemplu, motivul pentru care consumatorii preferă un produs în locul altuia este deosebit de relevant pentru înțelegerea unei companii. În plus, neuroștiința poate ajuta la clarificarea motivelor pentru care liderii de afaceri decid asupra anumitor linii de acțiune. Neuroștiința poate ajuta, de asemenea, să răspundă la multe întrebări presante care sunt relevante într-un context de afaceri, inclusiv „Cum putem face cea mai bună decizie? "" Cum putem identifica cele mai productive părți ale creierului? "și" Cum putem încuraja creierul să fie creativ? "

Cine beneficiază cel mai mult de neuroeconomie?

Obținerea unei mai bune înțelegeri a procesului decizional uman este benefic pentru toată lumea. Neuroeconomia se preocupă în mare măsură de situațiile în care un individ trebuie să facă o singură alegere între multe opțiuni diferite. Modelele economice neoclasice existente nu sunt în măsură să explice anumite comportamente umane, inclusiv anumite decizii economice. Neuroeconomia are posibilitatea de a îmbunătăți acuratețea teoriilor economice prin includerea factorilor sociali, cognitivi și emoționali în luarea deciziilor economice.

De ce a afectat neuroeconomia economia mai mult decât psihologia?

Neuroeconomia încearcă să pună capăt disciplinelor neurologiei, psihologiei și economiei. Există încă multe întrebări despre modul în care neuroștiința poate informa studiul economiei. Cu toate acestea, este clar că, în general, descoperirile neuroștiințifice pot informa, ghida și pune limitări asupra modelelor economice existente.

Unele dintre cele mai importante descoperiri ale neuroeconomiei au ridicat provocări serioase ipotezelor economice standard. Din acest motiv, a inspirat mai multe schimbări în domeniul economiei decât în ​​domeniul psihologiei.

De exemplu, neuroeconomia a contestat presupunerea economică clasică conform căreia luarea deciziilor economice este un proces unitar. Neuroeconomia sugerează că procesul este de fapt mai complex.